Întrebări despre sau pentru mânz? Îl găsești la adresa de e-mail contact@manzmic.ro sau pe canalele de social media:

Balada călătorului chitit (VII)

Călătorie prin măruntaiele planetei

„Heaven is under our feet as well as over our heads.” ~ Henry David Thoreau, în “Walden”, 1854
(trad.aprox: Există rai şi sub picioarele noastre, tot aşa cum există deasupra capetelor.)

 

Înţelepţii chitiţi spun că cea mai bună ascunzătoare este la vedere, în locuri banale, printre noi. Se pare că Natura nu funcţionează după această logică imbatabilă; ea preferă să aşeze lucruri şi fenomene spectaculoase în spaţii semi (sau de-a dreptul greu) accesibile.

Aflat tot în Slovenia, statul membru UE cu o populaţie mai mică decât cea a jumătate dintre capitalele europene, am decis să pornesc într-o călătorie feroviară (!) spre centrul Pământului.

 


Credite foto: postojnska-jama.eu

 

Postojnska jama (jama = peşteră) din regiunea de carst občina Postojna cu o lungime totală de peste 24 km, din care doar vreo 5 deschişi publicului, este una dintre cele mai impresionante cavităţi subterane naturale din Europa, inclusiv datorită elementelor istorice remarcabile:

 

– Primele semne ale interacţiunii om-peşteră datează din sec. al XIII-lea;
– Declarată atracţie turistică în 1818, deşi pe atunci nu era descoperită nici jumătate din lungimea ei de astăzi;
– În 1872 a fost instalat un sistem ingenios de cale ferată îngustă care permitea vizitarea interiorului peşterii de la bordul unei şarete de două locuri, apoi a unui trenuleţ din 1890. Abia în 1945 mini locomotiva cu aburi a fost înlocuită cu una electrică;
– 1897: Regele Carol I al României și Regina Elisabeta (Carmen Sylva), însoțiți de Adolf, Mare Duce de Luxemburg și Prințesa Adelheid-Marie Mare Ducesă de Luxemburg, au semnat în Cartea de onoare a Peșterii Postojna;
– Existenţa unui birou poştal în interioriul peşterii (nefuncţional astăzi), singurul oficiu poştal subteran cunoscut vreodată. De aici s-au trimis mii de vederi poştale în întreaga lume, într-o perioadă în care timbrele şi vederile erau rare;
– Olmul (Proteus Anguinus sau „peștele uman”) este o ciudăţenie faunistică, o salamandră specifică Alpilor Dinarici aflată în pericol de dispariție din cauza poluării și a creșterii continue a temperaturilor, conform Listei roșii a IUCN. Subspecia Proteul negru (Proteus anguinus parkelj) este foarte rară și se întâlnește doar în Slovenia.

 

Credite foto: postojnska-jama.eu

 

Dan Costinaș