Întrebări despre sau pentru mânz? Îl găsești la adresa de e-mail contact@manzmic.ro sau pe canalele de social media:

Balada călătorului chitit (IV)

African Art
“The darkest thing about Africa has always been our ignorance of it.” ~ George Kimble

 

Sursă foto: Dan Costinaș

Cred sincer că viitorul — nu foarte îndepărtat — aparţine Africii. Cât mai curând, tot mai multe minţi se vor lumina şi tot mai multe perechi de ochi vor fi îndreptate înspre continentul numit (în mod necuviincios, consider eu) negru.

Această mutare masivă a interesului nu trebuie să aibă în vedere bogăţia, insuficient explorată, de resurse minerale şi materii prime naturale, ori mâna de lucru foarte ieftină şi imensitatea unei virtuale pieţe de desfacere pentru produsele occidentale. Continentul african, al doilea ca mărime după Asia, are de oferit mult mai multe valori.

Dacă am pune pe o balanţă imaginară ceea ce, de-a lungul istoriei, li s-a impus şi mai ales ce li s-a luat cu forţa pe de o parte şi ce li s-a oferit pe de altă parte, dacă numim „dezechilibru” ceea ce vedem, este prea puţin spus.

Am primit de curând un album de artă africană. Impresionant! Din Nigeria (care are mai mulţi locuitori decât Rusia) şi până în Arhipelagul Seychelles (cu o populaţie la nivelul Andorrei), din Tunisia şi până în Africa de Sud, doar artă şi iar artă. Incredibil de frumoasă. Nu sunt plastician nici din naştere şi nici de formaţie, dar, când ceva îmi place, spun cu tărie: îmi place! În cazul acesta nu e doar un festin pentru ochi, dar şi pentru imaginaţie.

Cartea abundă în lucruri interesante; de pildă, se demonstrează cum s-au inspirat, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, unii avangardişti europeni (şi, prin ei, curentele respective) din arta africană: Picasso (şi cubismul), Matisse (şi fauvismul), Van Gogh şi Gauguin (prin ei, postimpresionismul). Odată cu aceştia, prin influenţa africană menţionată mai sus, s-a schimbat ceva şi în percepţia asupra artei în general, dialogul artist-consumator a devenit mai sofisticat, mai profund.

Putem oare să afirmam deja că Arta africană a câştigat războiul cu academismul şi naturalismul bătrânului continent şi stă la baza Artei abstracte moderne?

 

Dan Costinaș