Întrebări despre sau pentru mânz? Îl găsești la adresa de e-mail contact@manzmic.ro sau pe canalele de social media:

De vorbă cu… Adelin Eliza Pîrvu

Zilele trecute, mi-a scris prietenul meu Eugen (profesor de design grafic şi specialist în identitate de brand), cel care s-a ocupat de… debutul meu vizual în lumea digitală. Cred că era la universitate, taman în mijlocul unei sesiuni de evaluare, căci nu a avut răgaz să îmi spună prea multe amănunte, însă a avut grijă să ajungă la mine imaginea de mai jos şi un nume de studentă… Adelin-Eliza Pîrvu. Mai departe, m-am descurcat cum am știut mai bine.

 

Credite foto: Eugen Erhan

 

Hei, hei! Cine ești și cum te recomanzi?

Mă numesc Adelin-Eliza Pîrvu, studiez design grafic și, în câteva săptămâni, voi termina anul I la Universitatea Națională de Arte (UNArte) din București. Cum mă recomand? Sunt pasionată, în mare parte, de tot ceea ce pune creativitatea în funcțiune.

 

Credite foto: Adelin Eliza Pîrvu

 

Ce te-a mânat să urmezi studiile în domeniul ăsta? Ai avut ceva experiențe anterioare sau e vorba de pasiune?

De mică, am dorit să urmez un liceu sau o școală de arte, dar mi s-a zis că trebuie să am anumite baze pe care numai un liceu teoretic putea să mi le ofere. Astfel că am terminat un liceu teoretic, iar în timpul liber încercam tot felul de hobby-uri de latură artistică, precum desenul, scrapbooking-ul sau fotografia, iar prin clasa a XI-a am început să descopăr mediul artistic digital și, implicit, design-ul grafic.

M-a fascinat faptul că în mediul digital poți avea acces la toate materialele de care ai nevoie pentru realizarea unei lucrări, posibilități infinite, și gândul că în acest domeniu chiar poți trăi din artă. De acolo pornind, am știut că vreau, într-un fel sau altul, cu sau fără facultate în domeniu, să încep o astfel de carieră.

 

Credite foto: Adelin Eliza Pîrvu

 

Ce îți propui să faci după terminarea studiilor?

Mereu m-a atras ideea mediului de lucru în corporațiile IT, vreau să învăț de la oameni mai experimentați decât mine și cred că, pentru un începător, e vitală o astfel de experiență.

 

Ziceai că domeniul tău e de viitor. Chiar și în România?

Da, cu siguranță. Numai în anul I am descoperit, în București, atât de multe oportunități și oameni extraordinari care au reușit să se împlinească profesional. Cred că e un domeniu în continuă creștere în România pentru că lumea începe să înțeleagă faptul că design-ul bun are un preț și, cum aproape totul începe să migreze în zona digitală, apare pe piață nevoia de mai mulți designeri.

 

Credite foto: Adelin Eliza Pîrvu

 

Ești mulțumită de ceea ce primești la școală sau simți vreo lipsă? Consideri că ai parte de o educație de calitate?

Sincer, mă așteptam la mai puțin. Mă gândeam că, fiind o facultate de stat, lucrurile vor fi învechite, cam cum e tot sistemul educațional. Sunt discipline care îmi oferă exact ceea ce am nevoie pentru cariera mea. Vreau să iau ce e bun din tot ce mi se oferă și să nu privesc atât de mult prin prisma lipsurilor.

Dar, sunt câteva, bineînțeles. M-am confruntat cu multe frustrări la început, dar privind în urmă, realizez cât de multe am învățat și câte s-au schimbat în percepția mea despre design grafic. Iar asta-i o reușită.

 

Credite foto: Adelin Eliza Pîrvu

 

Știi că educația nu se face doar la școală, ci e un proces care se desfășoară pe toată durata vieții. Tu cum îți completezi cunoștințele dobândite la școală atunci când ești în afara ei?

De curând, am descoperit că îmi place mai mult să experimentez în programe decât să desenez, cum obișnuiam înainte. În timpul pe care îl am liber, îmi place să creez texturi interesante și postere în Photoshop și Illustrator. Mi-ar plăcea să fac un obicei din asta, precum „One poster everyday”.

 

Care e conexiunea ta cu Eugen Erhan? Bănuiesc că ți-e profesor. Chiar așa, cum e Eugen – profesorul?

E profesor la disciplina Basic Design și Computer. Ne învață să lucrăm în programe, partea de branding, design de identitate. Atelierul se împarte în corecturi și lecții, iar partea cea mai faină este că la fiecare oră învățăm câte ceva absolut nou.

Faptul că este experimentat în acest domeniu și că are răbdare să ne corecteze tuturor greșelile, de multe ori repetitive, mă face să îl apreciez și să îl consider un profesor foarte bun. E și unul dintre motivele pentru care am ales să includ interviul vostru în revista mea.

 

Credite foto: Adelin Eliza Pîrvu

 

Mi-a trimis vreo două imagini cu proiectul tău, dar nu mi-a zis prea multe detalii. What is this?

E o temă de semestru, editorial de revistă, la disciplina Comunicații Vizuale, un atelier de design în care învățăm să lucrăm cu litera. Cursul este susținut de Adelina Butnaru, iar Eugen Erhan face parte din comisia de evaluare de la finalul fiecărui semestru.

Semestrul trecut, pentru această materie, am avut de realizat o broșură și trei postere tipografice. Scopul era să ne jucăm doar cu cuvintele și să transmitem un mesaj vizual, pentru că litera în sine are puterea unei imagini dacă este folosită corect.

 

Credite foto: Adelin Eliza Pîrvu

 

Cum de ai ales să pregătești o revistă? Ai o înclinație specială către produsele editoriale? De ce cultură și artă?

Tema era obligatorie dar, în urma acestui atelier, am descoperit că dintre toate laturile design-ului grafic, cea de editorial îmi aduce cea mai mare satisfacție. Îmi plac foarte mult micile detalii și cred ca am o răbdare neobișnuită când vine vorba de chestii mărunte și minuțioase.

Legat de partea de cultură și artă, cred că te referi la tema revistei care abordează acest subiect. Am ales această temă pentru că, evident, îmi place mult domeniul, dar și pentru că voiam să învăț mai multe lucruri din zona asta și a fost un prilej potrivit să caut informații.

 

Credite foto: Adelin Eliza Pîrvu

 

Cum ai gândit formatul, selecția conținutului, titlul și toate detaliile care, puse cap la cap, s-au materializat în acest produs editorial?

Pentru această temă, a trebuit să ne documentăm de la alte reviste la care apreciem design-ul. Pentru formatul revistei, am folosit ca exemplu revista Zeppelin, care are un format atipic: 23×30 cm. Mi-a plăcut pentru că, fiind mai mare în dimensiune, revista capătă aerisire și organizare.

La partea de conținut, știam în mare despre ce să scriu, dar trebuie să recunosc că a fost destul de greu să găsesc articole bune pe care să le preiau. M-am documentat de pe platforme de încredere și, din căutare în căutare, am găsit și două articole de pe manzmic.ro, exact ce aveam nevoie atunci când căutam interviuri cu oameni din domeniul design-ului: mânz mic de vorbă cu… Eugen Erhan și mânz mic de vorbă cu… ȘEZI.

 

Credite foto: Adelin Eliza Pîrvu

 

Pentru titlu am încercat mai multe variante, unele îmi plăceau doar pentru că sunau bine, dar nu erau tocmai potrivite. De aceea, am ales unul destul de simplu, dar cuprinzător: „art spot”, care să ducă cititorul cu gândul exact la tematica revistei.

Toate acestea au fost gândite în colaborare cu Adelina Butnaru, profesor coordonator, care m-a întors din drum când o luam pe arătură și de la care am învățat să pun cap la cap produsul editorial tipărit.

 

Poți să îmi povestești puțin despre procesul de creație? De la idee până la produsul finit. Step by step.

Primul pas este, bineînțeles, documentarea. Trebuie să știi de ce te apuci și încotro pornești. Asta se aplică de la crearea unei broșuri până la un logo, poster etc.

Apoi, stabilirea parametrilor pentru imaginea vizuală, culori, tematică, stil, execuție, reguli.

Sunt obligatorii schițele pe hârtie, iar apoi se poate începe proiectul. Aproape de final, sunt necesare probe de print dacă produsul are ca scop tipărirea, pentru că greșelile se văd mai bine în varianta fizică.

În final, o foarte bună idee este ca cineva avizat în domeniu să ofere o părere onestă și să se mai uite o dată peste proiect.

În linii mari, cam aceștia sunt pașii.

 

Credite foto: Adelin Eliza Pîrvu

 

Cum a fost primit proiectul tău? Intenționezi să mergi mai departe în direcția asta? Iar dacă nu neapărat, ce alte direcții te atrag în specializarea ta?

Răspunsul la această întrebare îl voi avea miercuri când ni se vor comunica rezultatele, dar până acum am primit feedback bun, deci cred că, în mare, este o revistă reușită. Dintre toate temele de la facultate, cred că până acum, aceasta mi-a plăcut cel mai mult, deci, da, îmi place partea de editorial, tipografie și aș vrea să învăț mai multe despre asta. Apreciez ilustrația stilizată, în general pattern-urile, dar trebuie să mai lucrez și să mai experimentez aici.

În rest, fiecare direcție mică mă atrage într-un anumit fel, dar sunt la început și de fiecare dată când descopăr ceva nou, mă entuziasmez și, subit, mă interesează acel nou domeniu. Deci, încă sunt într-o continuă schimbare.

 

Credite foto: Adelin Eliza Pîrvu

 

Crezi că tiparul mai are viitor în România în contextul boom-ului de conținut digital?

Da, cu siguranță. Cu cât cunosc mai mulți oameni din acest domeniu, cu atât realizez că pasiunea pentru hârtie este comună. Cred că suntem deja asaltați din toate părțile cu conținut digital, iar sentimentul print-ului nu se compară cu nimic. Este un obiect fizic, îl poți atinge, iar textura hârtiei transmite și ea un mesaj al ei. Chiar cred că un produs care este printat are o voce mult mai puternică.

 

Credite foto: Adelin Eliza Pîrvu

 

Crezi că ar fi o idee bună ca mânz mic să aducă la viață un produs editorial tipărit? Dar ce facem cu copacii?

Eu zic că da. Îmi place când descopăr că avem și în România resurse bune, editoriale de calitate, când la orice pas, în magazine, se găsesc produse comerciale, de prost gust și de la care nu înveți mai nimic.

Problema cu copacii cred ca ar trebui să înceapă mai întâi de la lucrurile mici din viețile fiecăruia. Nu cred, totuși, că asta ar trebui să ne oprească din a mai consuma produse tipărite, pentru că sunt cam singurele care ne mai țin departe de ecrane.

Nu vreau sa îmi imaginez o lume în care hârtia își pierde locul, iar ecranele să ne sufoce chiar mai mult decât o fac acum. În orice caz, există și varianta de hârtie ecologică, reciclată. Deci, oricum ar fi, nu îmi doresc ca problema defrișărilor să devină responsabilitatea materialelor editoriale tipărite.

 

Mulțumesc mult pentru surpriză și pentru tot ce mi-ai povestit. Viitorul sună bine. Chiar promițător. Unde te pot urmări de acum încolo? Am așa un sentiment că, în scurt timp, o să devin unul dintre fanii tăi cei mai înfocați.

Uite contul meu de Behance.